duminică, 30 septembrie 2012



O pagină albă...
Ce vrea să spună ea?
Scrie-mă, spune ea, sunt fără viaţă dacă nu mă scrii.
Aştept, mă uit pe fereastră, mă gândesc cum aş putea s-o fac să se bucure.
Văd copacii cu frunze palide ruginii care se chinuie din răsputeri să se menţină pe crengile copacilor. Ele detesta faptul că trebuie să cadă, pentru că atunci vor muri. Se roagă, ca vântul să nu bată, deşi sunt conştiente că la cea mai mică adiere de vânt vor cădea de tot...
Văd imaginea sobră a soarelui care se luptă şi el cu temperatura scăzută care, altă dată când fusese ridicată a făcut totul să în verzeasca. Ştie că puterea lui va scădea şi de aceea e un pic trist. :(
Văd pasarelele un pic mai agitate decât de obicei. Oare ştiu că nu va mai fi ca înainte, ştiu că nu vor mai putea sta la umbra copacilor şi nu vor mai putea cânta vesele?
Despre gaze ce să mai vorbesc, aproape că nici nu le mai văd, nu ştiu unde s-au ascuns.
Văd oameni grăbiţi mergând pe stradă. Pasul lor arată că starea lor emoţională nu e că cea dinainte. Sunt irascibili, tensionaţi, tulburaţi, ingrijotati... uneori se salută grăbit cu juma de gură, alteori vorbesc două propoziţii şi zâmbesc printre dinţi, dar parcă nu sunt ei însuşi, parcă nu mai sunt ca înainte.
Să fie oare din cauza vremii, a anotimpului, sau ce îi face să fie aşa de trişti?:(
Cred că e vorba despre vreme... vară a trecut, iar toamna şi iarna îi ia locul. Nici nu ştiu ce repede a trecut timpul...
Ştiţi cumva ce este timpul?
Ne uităm tot timpul la ceas, să vedem cum stăm cu timpul. O jucărie mică uneori din plastic alteori din metal, ne arată TIMPUL. Timpul a devenit foarte important pentru noi. Trăim în el, depindem de el, chiar suntem dependenţi de el. Sumtem limitaţi de acest timp. Suntem limitaţi. Calculăm distanţe în timp, şi totul se învârte în jurul lui. Unii vor zice, suntem robii timpului, şi poate chiar au dreptate.
Aş vrea să vă pun o inrebare.
Oare Dumnezeu are de a face cu timpul?
Se uită vreodata la ceas? :)
Dumnezeu cred că e implicat în ceea ce numim noi TIMP. Eu cred că chiar El l-a inventat, iar apoi noi l-am preluat, poate fără să ne dăm noi seama, pentru a ne încadra în spaţiu infinit. Dacă vorbim despre timp, nu putem fără să nu spunem că există un ÎNCEPUT, dar şi un SFÂRŞIT.

“EU SUNT ALFA ŞI OMEGA, ÎNCEPUTUL ŞI SFÂRŞITUL, zice Domnul Dumnezeu. CEL CE ESTE, CEL CE ERA ŞI CEL CE VINE, CEL ATOTPUTERNIC.” Ap.1:8,9.

Woaw, suntem limitaţi de timp, chiar suntem, dar e Cineva care are sub control acest TIMP, noi nu-l putem avea.
Eu cred că limitarea aceasta ne face bine nouă oamenilor, şi ne arată că nu putem face orice, dar va veni o zi, când nu vom mai fi limitaţi nici de timp nici de cunoaştere, pentru că atunci vom face cunoştinţă cu Cel care le-a creeat şi ne-a creeat. Jocul timpului s-a terminat. Veşnicia este acea care i-a luat locul.

E un joc, jocul care ne dă bucuria eternităţii într-o companie în care nimeni nu şi-a imaginat vreodată cum va fi.
E compania măreaţă şi glorioasă a DUMNEZEULUI CEL VEŞNIC.


MDDOR


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu