luni, 17 octombrie 2011

Pentru EL

Eram robit de propria mea viaţă
Ce o aveam primită din născare.
Purtam o haină grea şi învechită
Dar, nu-mi păsa, era binevenită.

Trăiam în bucuria-mi orbită de păcate
Vedeam că lucrurile merg bine, pe de-o parte,
Dar nu ştiam că ce faceam acuma
Va fi durerea, chinul, suferinta, moartea.

Rămas inert fară un pic de viaţă,
Mă chinuiam să ies la suprafaţă,
Mă afundam în întuneric şi mai tare.
Dar într-o zi, o forţă, o putere mare
M-a ridicat, m-a curăţat şi m-a salvat.

În veci să fie lăudat
Cel ce-a murit sus la calvar
Şi viaţă veşnică ne-a dat,
Caci a murit, si-a înviat
În slavă, ca un unic Împărat.

Mihai D.

Un comentariu: